|
Despre Sfântul Vasile cel Mare, Erminia lui Dionise din Furna învață așa
 Sfântul Vasile Cel Mare Se zugrăveste în veșminte episcopale, dar fără mitră pe cap, înalt, drept, ascetic, cu fața prelungă, galben sau negricios la față, tâmplele adâncite, cu fruntea puțin încrețită și obrajii puțin zbârciți, nasul lung și coroiat, cărunt, cu barba destul de lungă, sprâncenele lungi, rotunde și cam încrețite, ca la omul îngrijorat, posomorât, spunând: "Nimeni din cei legați cu pofte trupești nu este vrednic să vină, sau să se apropie, sau să slujească Ție, Împărate al Slavei!..." Sau, după rânduială cuvioșească, astfel: "Trebuie să purtăm de grijă cu tot deadinsul de frumusețea sufletului, căci aceasta va să ceară Dumnezeu, dreptul judecător, de la neamul omenesc...". Poate fi zugrăvit singur sau pentru prăznuirea de la 30 ianuarie, împreună cu Sfinții Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. În Sfântul Altar se așează în registrul al cincilea (de jos), între sfinții ierarhi, la dreapta (sud) față de fereastra centrală, în timp ce la stânga (nord) e zugrăvit Sf. Ioan Gură de Aur, iar alături de ei alți Sfinți ierarhi, cu numele lor și cu hârtii în mâini. Mai poate fi zugrăvit, împreună cu Sf. Ioan Gură de Aur, și pe ușile împărătești ale Altarului, ca unii ce au alcătuit Sfintele Liturghii. La pictarea trapezei unei mănăstiri, în registrul al doilea, sub Cina cea de Taină, este zugrăvit împreună cu ceilalți Sfinți Ierarhi mai însemnați. Când e pictat aici, poartă în mâini o hârtie pe care zice: "Ni se cuvine negreșit a păzi frumusețea sufletului; din neamul cel omenesc, Dumnezeu o va cere aceasta". |